ANRE a aprobat în 2022 Ordinul nr. 15 privind metodologia de aplicare, care prevede că prosumatorii care au centrale de producere a energiei electrice din surse regenerabile cu puteri instalate de cel mult 400 kW pe loc de consum și care nu beneficiază de sistemul de promovare prin certificate verzi pot vinde energia electrică produsă şi livrată în reţeaua electrică furnizorilor de energie electrică cu care aceştia au încheiate contracte de furnizare a energiei electrice. Acest lucru vine în ajutorul companiilor care beneficiază de energie verde, însă au și un surplus pe care îl pot vinde furnizorilor de energie. Acest lucru se numește o compensare și aparent, ideea adoptată a dat roade.
Metodologia prevede ca la solicitarea prosumatorilor cu până la 200 kW pe loc de consum, furnizorii de energie electrică cu care ei au încheiate contracte de furnizare sunt obligaţi să realizeze în factură o compensare cantitativă ȋntre energia electrică produsă şi livrată ȋn reţea şi cea consumată şi să reporteze în facturile prosumatorilor diferența de energie electrică dintre cantitatea livrată şi cea consumată, dacă energia produsă şi livrată în reţea este mai mare decât cantitatea de energie electrică consumată. Prosumatorii pot utiliza cantitatea de energie electrică reportată pe o perioadă de maximum 24 de luni de la data facturării.
Astfel, se pune accent mult mai mult pe utilizarea energiei verzi generate în exces, astfel încât aceasta să fie destinate altor activități. După cum putem vedea, România începe să fie din ce în ce mai antrenată la acest capitol și să vină în sprijinul companiilor care folosesc energia verde. Guvernul urmează să pregătească până în primăvara lui 2022 și cadrul legal pentru emiterea de obligățiuni suverane verzi, al căror specific este că obligă statul să folosească banii obținuți pentru proiecte de economie sustenabilă. Acest lucru este un mare bonus, mai ales pentru obligațiunile ce vin din ramurile economice, acolo unde consumul de energie verde este semnificativ mai ridicat decât în cel casnic. Prezența acestor obligațiuni atrage după sine anumite facilități fiscale, precum și KPI-uri de energie verde mult mai clare pentru companiile care își setează obiective în acest sens.
Până în prezent, există 3 programe de finanțare majore:
A. Sprijinirea investiţiilor în modernizare, monitorizarea și eficientizarea consumului de energie la nivelul operatorilor economici în vederea asigurării eficienței energetice în sectorul industrial.
Beneficiarii sunt: microîntreprinderi, întreprinderi mici și mijlocii, dar și întreprinderi mari. Aceștia trebuie să aibă proiecte finanțabile în România care pot genera o economie de energie de cel puțin 30% în activitatea lor.
B. Programului Operațional Tranziția Justă (POTJ) – acesta este realizat pentru companii care se află în regiuni subdezvoltate.
Zonele vizate sunt Gorj, Hunedoara, Dolj, Galați, Prahova și Mureș, fiind considerate principalele județe afectate de închiderea anumitor sectoare considerate sursă de poluare.
C. Granturile SEE și norvegiene– finanțare oferită de Islanda, Liechtenstein și Norvegia pentru dezvoltarea economică și socială în țările din Europa Centrală și de Sud și țările baltice. Până în prezent, România a primit în total aproape 500 de milioane de euro.